Raspunderea juridica

Raspunderea juridica

Art. 99. – (1) Urmatoarele fapte constituie contraventii si se sanctioneaza dupa cum urmeaza:

a) nerespectarea dispozitiilor art. 13 alin. (1), art. 16-18, art. 19 alin. (3) si (4), art. 20, art. 21 alin. (1) si

(2), art. 22, 29, 30, art. 33 alin. (3), art. 50 alin. (4), art. 54 alin. (1), art. 61-67, art. 68 alin. (1), art. 69-70, art. 71 alin. (3), art. 77 si art. 81, cu amenda de la 3.000 lei la 9.000 lei;

b) parcarea altor mijloace de transport pe locurile de parcare adaptate, rezervate si semnalizate prin semn international pentru persoane cu handicap, cu amenda de la 200 lei la 1.000 lei si ridicarea mijlocului de transport de pe locul de parcare respectiv;

c) eliberarea de certificate de incadrare in grad de handicap cu incalcarea criteriilor prevazute la art. 84 alin. (5), cu amenda de la 500 lei la 1.000 lei.

(2) Constatarea contraventiilor si aplicarea amenzilor contraventionale prevazute la alin. (1) lit. a) si c) se fac de catre personalul Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap, imputernicit prin ordin al presedintelui acesteia.

(3) Constatarea contraventiei si aplicarea amenzii contraventionale prevazute la alin. (1) lit. b) se fac de catre agentii de circulatie sau de catre personalul de control cu atributii in acest sens.

(4) Sumele obtinute din aplicarea amenzilor se fac venit la bugetul de stat.

(5) Prevederile prezentului articol se completeaza cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

(6) Prevederile prezentului articol se aplica incepand cu data intrarii in vigoare a normelor metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.

Art. 100. – (1) Sumele incasate necuvenit cu titlu de prestatii sociale de catre persoana cu handicap sau familia acesteia se recupereaza de la aceasta, inclusiv dobanzile aferente.

(2) Sumele stabilite in conformitate cu prevederile alin. (1), nerecuperate din cauza decesului persoanei cu handicap, se recupereaza, dupa caz, de la mostenitori, familie sau reprezentanti legali, in conditiile dreptului comun.

Art. 99. – (1) Urmatoarele fapte constituie contraventii si se sanctioneaza dupa cum urmeaza:

a) nerespectarea dispozitiilor art. 13 alin. (1), art. 16-18, art. 19 alin. (3) si (4), art. 20, art. 21 alin. (1) si

(2), art. 22, 29, 30, art. 33 alin. (3), art. 50 alin. (4), art. 54 alin. (1), art. 61-67, art. 68 alin. (1), art. 69-70, art. 71 alin. (3), art. 77 si art. 81, cu amenda de la 3.000 lei la 9.000 lei;

b) parcarea altor mijloace de transport pe locurile de parcare adaptate, rezervate si semnalizate prin semn international pentru persoane cu handicap, cu amenda de la 200 lei la 1.000 lei si ridicarea mijlocului de transport de pe locul de parcare respectiv;

c) eliberarea de certificate de incadrare in grad de handicap cu incalcarea criteriilor prevazute la art. 84 alin. (5), cu amenda de la 500 lei la 1.000 lei.

(2) Constatarea contraventiilor si aplicarea amenzilor contraventionale prevazute la alin. (1) lit. a) si c) se fac de catre personalul Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap, imputernicit prin ordin al presedintelui acesteia.

(3) Constatarea contraventiei si aplicarea amenzii contraventionale prevazute la alin. (1) lit. b) se fac de catre agentii de circulatie sau de catre personalul de control cu atributii in acest sens.

(4) Sumele obtinute din aplicarea amenzilor se fac venit la bugetul de stat.

(5) Prevederile prezentului articol se completeaza cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

(6) Prevederile prezentului articol se aplica incepand cu data intrarii in vigoare a normelor metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.

Art. 100. – (1) Sumele incasate necuvenit cu titlu de prestatii sociale de catre persoana cu handicap sau familia acesteia se recupereaza de la aceasta, inclusiv dobanzile aferente.

(2) Sumele stabilite in conformitate cu prevederile alin. (1), nerecuperate din cauza decesului persoanei cu handicap, se recupereaza, dupa caz, de la mostenitori, familie sau reprezentanti legali, in conditiile dreptului comun.

Drepturile si obligatiile persoanelor adulte cu handicap

Care sunt drepturile persoanelor cu handicap in ceea ce priveste sanatatea si recuperarea?

Persoanele cu handicap beneficiaza de asistenta medicala gratuita, inclusiv de medicamente gratuite, atat pentru tratamentul ambulatoriu, cat si pe timpul spitalizarii, in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate, in conditiile stabilite prin contractul-cadru.

In vederea asigurarii asistentei de recuperare/reabilitare, persoanele cu handicap au dreptul la:

• dispozitive medicale gratuite in ambulatoriu, conform listei si in conditiile prevazute in Contractul-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului asigurarilor sociale de sanatate si a normelor sale de aplicare;
• servicii gratuite de cazare si masa si pentru insotitorul copilului cu handicap grav sau accentuat ori al adultului cu handicap grav sau accentuat in unitatile sanitare cu paturi, sanatorii si statiuni balneare, la recomandarea medicului de familie ori a medicului specialist, asigurate de la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, conform Contractului-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate;
• un bilet gratuit de tratament balnear, in cursul unui an, pe baza programului individual de reabilitare si integrare sociala si a recomandarii medicului de familie sau a medicului specialist.

Care sunt drepturile persoanelor cu handicap in domeniul educatiei?

Persoanele cu handicap au acces liber si egal la orice forma de educatie, indiferent de varsta, in conformitate cu tipul, gradul de handicap si nevoile educationale ale acestora. Persoanelor cu handicap li se asigura educatia permanenta si formarea profesionala de-a lungul intregii vieti.

In cadrul procesului de invatamant, indiferent de nivelul acestuia, persoanele cu handicap au dreptul la:

• servicii educationale de sprijin;
• dotarea cu echipament tehnic adaptat tipului si gradului de handicap si utilizarea acestuia;
• adaptarea mobilierului din salile de curs;
• manuale scolare si cursuri in format accesibil pentru elevii si studentii cu deficiente de vedere;
• utilizarea echipamentelor si softurilor asistive in sustinerea examenelor de orice tip si nivel.

Care sunt drepturile personelor cu handicap in ceea ce priveste obtinerea unei locuinte?

In vederea asigurarii accesului persoanelor cu handicap la obtinerea unei locuinte, autoritatile publice au obligatia sa ia masuri pentru introducerea unui criteriu de prioritate pentru inchirierea, la nivelurile inferioare, a locuintelor care apartin domeniului public al statului ori unitatilor administrativ-teritoriale ale acestuia.

Persoanele cu handicap grav beneficiaza de urmatoarele drepturi:

• acordarea unei camere de locuit, suplimentar fata de normele minimale de locuit prevazute de lege, pe baza contractelor de inchiriere pentru locuintele care apartin domeniului public sau privat al statului ori al unitatilor administrativ-teritoriale ale acestuia;
• stabilirea chiriei, in conditiile legii, pe baza contractelor de inchiriere pentru suprafetele locative cu destinatie de locuinte, detinute de stat sau de unitatile administrativ-teritoriale ale acestuia, la tariful minim prevazut de lege.

Care sunt drepturile persoanelor cu handicap in domeniul culturii, sportului si turismului?

Adultii cu handicap beneficiaza de bilete de intrare la spectacole, muzee, manifestari artistice si sportive, astfel:

• adultul cu handicap grav sau accentuat, precum si persoana care il insoteste beneficiaza de gratuitate;
• adultul cu handicap mediu si usor beneficiaza de bilete de intrare in aceleasi conditii ca pentru elevi si studenti.

Care sunt drepturile persoanelor cu handicap in domeniul transportului?

• Persoanele cu handicap grav si accentuat beneficiaza de gratuitate pe toate liniile la transportul urban cu mijloace de transport in comun de suprafata si cu metroul.
• Persoanele cu handicap grav beneficiaza de gratuitatea transportului interurban, la alegere, cu orice tip de tren, in limita costului unui bilet la tren accelerat clasa a II-a, cu autobuzele sau cu navele pentru transport fluvial, pentru 12 calatorii dus-intors pe an calendaristic.
• Persoanele cu handicap accentuat beneficiaza de gratuitatea transportului interurban, la alegere, cu orice tip de tren, in limita costului unui bilet la tren accelerat clasa a II-a, cu autobuzele sau cu navele pentru transport fluvial, pentru 6 calatorii dus-intors pe an calendaristic.

Care sunt drepturile persoanelor cu handicap in domeniul asistentei juridice?

• In cazul in care persoana cu handicap, indiferent de varsta, este in imposibilitate totala sau partiala de a-si administra bunurile personale, aceasta beneficiaza de protectie juridica sub forma curatelei sau tutelei si de asistenta juridica.
• Judecarea cauzelor care au ca obiect obtinerea de catre persoanele cu handicap a drepturilor prevazute de legea privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap se face cu celeritate.

Care sunt facilitatile fiscale ale persoanelor cu handicap?

Persoanele cu handicap grav sau accentuat beneficiaza de urmatoarele facilitati fiscale:

• scutire de impozit pe veniturile din salarii si indemnizatii de natura salariala;
• scutire de la plata impozitului pe cladire si teren;
• scutire de la plata taxei asupra autoturismelor, motocicletelor cu atas si mototriciclurilor, adaptate handicapului;
• scutire de la plata taxei pentru eliberarea autorizatiei de functionare pentru activitati economice si viza anuala a acestora;
• scutire de la plata taxei hoteliere.

Persoanele adulte cu handicap grav si accentuat pot beneficia de credit a carui dobanda se suporta din bugetul de stat, prin bugetul Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap, pentru achizitionarea unui singur mijloc de transport si pentru adaptarea unei locuinte conform nevoilor individuale de acces, cu conditia platii la scadenta a ratelor creditului.

Persoanele cu handicap, detinatoare de autoturisme adaptate handicapului beneficiaza de scutire de la plata tarifului de utilizare a retelelor de drumuri nationale.

Care sunt drepturile persoanelor cu handicap in privinta serviciilor si prestatiilor sociale?

Persoanele cu handicap beneficiaza de servicii sociale, la cerere sau din oficiu, acordate:

• la domiciliu;
• in comunitate;
• in centre de zi si centre rezidentiale, publice sau private.

Persoana cu handicap grav are dreptul, in baza evaluarii sociopsihomedicale, la un asistent personal. Adultul cu handicap grav sau accentuat care nu dispune de spatiu de locuit, nu realizeaza venituri ori realizeaza venituri de pana la nivelul salariului mediu pe economie poate beneficia de ingrijirea si protectia unui asistent personal profesionist.

Adultul cu handicap beneficiaza, in conditiile prezentei legi, de urmatoarele prestatii sociale:

a) indemnizatie lunara, indiferent de venituri:

• in cuantum de 179 lei, pentru adultul cu handicap grav;
• in cuantum de 147 lei, pentru adultul cu handicap accentuat;

b) buget personal complementar lunar, indiferent de venituri:

• in cuantum de 80 lei, pentru adultul cu handicap grav;
• in cuantum de 60 lei, pentru adultul cu handicap accentuat;
• in cuantum de 30 lei, pentru adultul cu handicap mediu.

Nu pot beneficia de aceste prestatii sociale:

• adultii cu handicap ingrijiti si protejati in centre rezidentiale publice, cu exceptia centrului de tip respiro;
• persoanele cu handicap care sunt retinute, arestate sau condamnate definitiv la o pedeapsa privativa de libertate, pe perioada retinerii, arestarii ori a detentiei;
• adultii cu handicap grav sau accentuat care realizeaza venituri, aflati in ingrijirea si protectia asistentului personal profesionist.

Care sunt obligatiile persoanelor cu handicap?

Persoanele cu handicap au urmatoarele obligatii:

• sa se prezinte, din oficiu sau la solicitare, pentru evaluare si reevaluare, la comisiile cu competenta in domeniu;
• sa depuna diligentele necesare pentru a beneficia de drepturile prevazute de lege;
• sa urmeze activitatile si serviciile prevazute in planul de recuperare pentru copilul cu handicap, respectiv in planul individual de servicii al adultului cu handicap;
• sa depuna diligente pentru incadrarea in munca, in conditiile legii, in raport cu pregatirea, posibilitatile fizice si psihice, pe baza recomandarilor comisiei cu competenta in domeniu;
• sa colaboreze cu asistentii sociali si specialistii care au ca scop recuperarea, reabilitarea, orientarea profesionala si integrarea sociala;
• sa aduca la cunostinta directiilor generale de asistenta sociala si protectia copilului judetene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, in termen de 48 de ore de la luarea la cunostinta, orice modificare cu privire la gradul de handicap, domiciliu sau resedinta, starea materiala si alte situatii de natura sa modifice acordarea drepturilor prevazute de lege.

Amendament la Legea 448/2006

Amendament – Proiect pentru modificarea Legii 448/2006 republicată, privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Asociaţia ,, Campionii Creştini”, situată în strada Trapezului nr.2, sector 3 Bucureşti, împreună cu membrii săi şi cu alte persoane cu dizabilităţi, aduce în atenţia Guvernului şi Parlamentului României următorul proiect de lege:

1. Indemnizaţia a unei persoane cu dizabilităţi în valoare de 202 lei lunar alocată pentru handicap grav este foarte mică și nu permite traiul unei persoane cu nevoi speciale, cu atât mai mult a unei persoane cu handicap accentuat, care are un venit de 166 lei lunar. Având în vedere preţurile actuale şi alte cheltuieli specifice handicapului, considerăm că o persoană cu handicap nu poate trăi în România din indemnizația alocată, care nu acoperă nici măcar traiul zilnic, iar foarte multe dintre aceste persoane cu handicap necesită medicamente, absorbante precum și alte cheltuieli de întreținere. Prin urmare, cerem să se mărească aceste indemnizaţii cu 75% în cursul acestui an.

2. Art. 20. – (1) În vederea asigurării accesului persoanelor cu handicap la obţinerea unei locuinţe, autorităţile publice au obligaţia să ia măsuri pentru introducerea unui criteriu de prioritate pentru închirierea, la nivelurile inferioare, a locuinţelor care aparţin domeniului public al statului ori unităţilor administrativ-teritoriale ale acestuia. (Extras din 448/2006 Republicată)

Propunere : Înfinţarea unei comisii formate din reprezentanţi ai ANPH-ului şi reprezentanţi ai ONG-urilor specifice persoanelor cu dizabilităţi pentru a controla activitatea consiliilor locale cu privire la acest articol din lege. Această comisie să fie autorizată pentru a putea verifica modul de acordare a locuinţelor, procentajul aferent personei cu dizabilităţi şi numărul de spaţii locative deţinute de consiliile locale cu destinaţia locuinţă socială, precum şi modul în care se fac listele de priorităţi.

3. Art. 27. – (1) Persoanele adulte cu handicap grav şi accentuat pot beneficia de credit a cărui dobândă se suportă din bugetul de stat, prin bugetul Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap, pentru achiziţionarea unui singur mijloc de transport şi pentru adaptarea unei locuinţe conform nevoilor individuale de acces, cu condiţia plăţii la scadenţă a ratelor creditului. (Extras din 448/2006 Republicată)

Propunere : Conform acestui articol din lege, dorim să se dea posibilitatea achiziţionării unei locuinţe prin credit bancar, indiferent de tipul de handicap al persoanei.
Exemplu : Conform acestui articol din lege, persoanele cu handicap vizual şi auditiv, precum şi alte handicapuri, cu excepţia celor cu handicap locomotor, nu pot beneficia de aceste facilităţi, deoarece nu au ce modificări să facă în locuinţă pentru nevoile individuale de acces. Considerăm că este nedrept să nu poată beneficia de acest articol toate persoanele cu handicap, deoarece legea 448/2006 face referiri la toate tipurile de handicap, şi s-ar putea da posibilitatea şi celorlalte persoane cu handicap să achiziţioneze o locuinţă beneficiind de credit bancar conform legii.

4. Propunere: Dorim să se revină la scutirea abonamentului de lumină şi scutirea abonamentului radio-tv.

5. Scutire la taxa pentru parcarea automobilului de la adresa de domiciliu sau de la reşedinţa acestuia, indiferent de tipul de handicap.

6. Dorim să se acorde indemnizaţia de creşterea a copilului de la 0 la 2 ani copilului și mamei care are dizabilitate în grad grav, accentuat sau mediu, chiar dacă nu a lucrat în ultimele 12 luni de sarcină, ţinând cont de faptul că mamele cu dizabilitate nu au putut lucra din cauza handicapului sau din cauza complicaţiilor apărute în timpul sarcinii. Sunt cazuri care au îndeplinit cuantumul de cotizare pentru pensie conform legii 19 art. 47, aliniatul 2 din legea pensiei, care ies la pensie la o vârstă de 30-35 de ani, iar după această perioadă s-au căsătorit şi au rămas însărcinate. Considerăm că trebuie să se aibe în vedere şi mamele cu dizabilitate pentru a li se acorda acest drept.

7. Dorim ca și consiliile locale împreună cu direcţia de asistenţă socială permită persoanei cu dizabilităţi să opteze modul de primire a drepturilor băneşti, şi anume: prin casieria direcţiei de asistenţă socială, prin mandat poştal sau prin card bancar.

8. Propunem ca persoanele cu dizabilităţi care beneficiază de bilete gratuite CFR să poată opta în legătură cu modul de a beneficia de aceste bilete gratuite. Deoarece sunt persoane cu dizabilităţi care nu circulă cu CFR şi în cazul acesta ei nu ridică biletele de la direcţia de asistenţă socială. Persoanele care nu vor biletele de CFR să primească în schimbul acestora o sumă de bani, echivalentă cu un bilet dus -întors, ruta Bucureşti- Satu Mare, la accelerat. Menţionăm – la cererea persoanei cu dizabilităţi.

9. Considerăm că pentru o persoană cu dizabilităţi gradul I grav şi imobilizată la pat, ca fiind ineficientă angajarea a unui asistent personal care să lucreze doar 8 ore pentru această persoană, deoarece și după aceste 8 ore, persoana cu handicap grav are nevoie să fie asistată în continuare. În acest caz, considerăm că trebuie prelungit programul la cel puţin 16 ore pe zi. Ţinând cont doar de cazurile excepţionale, respectiv acele persoane cu handicap care locuiesc singure.

10. Solicităm ca toate unităţile bancare să angajeze persoane cu dizabilităţi ca și operator calculator, toate unităţile publice care deţin centrală telefonică cu sistem de telefonie internă să angajeze persoane cu dizabilităţi, toate unităţile publice care deţin lifturi cu însoţitor, să fie obligate să angajeze persoane cu dizabilităţi pe aceste posturi . Considerăm că posturile menţionate sunt compatibile pentru ca o persoană cu dizabilităţi să poată fi angajată.

11. Art. 75. – (1) Persoanele cu handicap au dreptul să li se creeze toate condiţiile pentru a-şi alege şi exercita profesia, meseria sau ocupaţia, pentru a dobândi şi menţine un loc de muncă, precum şi pentru a promova profesional.
e) să iniţieze şi să dezvolte forme de stimulare a angajatorilor, în vederea angajării şi păstrării în muncă a persoanelor cu handicap; (Extras din 448/2006 Republicată)

Propunere : Scutirea acestor unităţi de TVA-ul pe carburant, TVA-ul pe materia primă şi TVA-ul pe electricitate.

12. Art. 28. – Persoanele cu handicap, deţinătoare de autoturisme adaptate handicapului, precum şi persoanele care le au în îngrijire beneficiază de scutire de la plata tarifului de utilizare a reţelelor de drumuri naţionale, prevăzut în Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
(Extras din 448/2006 Republicata)

Propunere : Dorim ca acest articol să se aplice pentru toate tipurile de handicap. Acest articol să fie valabil şi pentru instituţiile care se ocupă de persoanele cu dizabilităţi.

Persoanele cu handicap, o categorie defavorizată

Multe instituţii publice sau magazine din Olt nu şi-au construit nici până acum rampe de acces pentru persoanele cu handicap, deşi legea prevede acest lucru de mai bine de doi ani. Dacă lucrurile nu se vor schimba în a doua jumătate a anului, amenzile se vor ţine lanţ!

OLT. Deşi încă din 2006 a fost emisă o lege care obligă toate clădirile publice să aibă rampe speciale pentru accesul persoanelor cu handicap, chiar şi acum există foarte multe magazine, dar şi unele instituţii care ignoră aceste obligaţii şi nu iau în seamă nevoile acestei categorii de oameni. Lucrurile stau la fel şi în cazul mijloacelor de transport în comun, singurele care facilitează accesul celor aflaţi în căruciorul cu rotile fiind noile autobuzele de transport intern din Slatina. O persoană cu handicap care locuieşte însă în mediul rural şi trebuie să se deplaseze în altă localitate nu are, practic, nici o posibilitate de a pleca singură de acasă nici cu trenul, nici cu autobuzul sau cu microbuzul, pentru că nu are cum să urce în aceste mijloace de transport. Nici la blocurile de locuinţe nu au fost modificate cu nimic modalităţile de acces. Singurele care şi-au respectat obligaţiile legale şi morale faţă de această categorie socială sunt instituţiile publice, însă mai sunt şi printre ele unele excepţii. Au ţinut cont de obligaţiile care le revin şi băncile şi policilinicile private.

Amenzi de până la 90 de milioane

Întrucât a trecut mai bine de un an de când au intrat în vigoare prevederile noii legi, iar unele instituţii, magazine sau mijloace de transport îndeasă căciula pe o ureche, tratând cu indiferenţă oamenii cu handicap, reprezentanţii Inspecţiei Sociale sunt hotărâţi să demareze controale ample în perioada următoare, pentru a depista şi sancţiona toate cazurile de nerespectare a legii. Ei nu vor ţine seama numai de existenţa rampelor de acces, ci şi de modul în care acestea sunt construite. „Vom avea mare grijă ca drepturile persoanelor cu handicap să fie respectate. În al doilea semestru al anului vom demara o acţiune amplă, în cadrul căreia vom verifica dacă toate clădirile publice şi trotuarele permit accesul persoanelor cu handicap. Din 2006, de când a apărut legea, şi până acum, nu s-a făcut mai nimic pentru această categorie de oameni. Multe instituţii şi-au făcut rampe de acces numai ca să fie făcute, dar nu au respectat parametrii după care acestea trebuie construite. Vom avea în vedere şi acest aspect, iar amenzile aplicate vor fi de la trei la nouă milioane de lei“, a spus Marian Stoica, inspectorul coordonator al Inspecţiei Sociale Olt.

În prezent, doar puţine magazine au rampe pentru accesul persoanelor cu handicap, iar unele instituţii publice, cum ar fi sediul principal al Poştei Române din Slatina sau sediul Poliţiei Comunitare nu au asigurat aceste facilităţi pentru persoanele defavorizate.

La mijloacele de transport în comun lucrurile stau şi mai rău. Numai autobuzele noi din Slatina şi câteva autocare moderne ale unor firme de transport judeţean permit accesul celor care se deplasează în scaunul cu rotile, în timp ce în vagoanele de transport călători ale CFR, aceşti oameni se pot urca cu greu, chiar şi ajutaţi de cineva. La fel stau lucrurile şi cu microbuzele care transportă călători, o persoană aflată în scaunul cu rotile neavând cum să urce singură sau să călătorească, acestea fiind mai tot timpul pline de călători.

Statul cu handicap

Persoanele cu dizabilitati sunt marginalizate de institutiile publice * Statul roman a fost dat in judecata de o tanara cu handicap locomotor * Umilita in tara, ea este in prezent stagiar la Parlamentul European

Persoanele cu handicap nu se numara printre cei mai fericiti romani. Desi, potrivit Constitutiei, “cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari”, exista cazuri, si nu putine, in care persoanele cu handicap sunt grav discriminate. Problemele de care se izbesc acesti oameni depasesc de multe ori limitele suportabilitatii unei fiinte umane. Si cu toate astea reusesc sa supravietuiasca. Pentru ca acesta este cuvantul corect. Fiecare zi a unei persoane cu dizabilitati este o lupta pentru supravietuire. Ca si cum handicapul de care sufera nu ar fi de ajuns, o mare parte dintre ei au de luptat, in afara de infirmitatea cu care s-au nascut sau pe care au “dobandit-o” la un moment dat, si cu statul. Si cu societatea romaneasca. Legi pentru persoane cu handicap exista. Numai ca aplicarea acestora lasa mult de dorit. Statul nu se grabeste sa le puna in practica. Romanii “sanatosi” nu se inghesuie sa-si ajute semenii mai putin norocosi decat ei. Daca unui om obisnuit, fara vreun handicap fizic, ii este greu sa-si gaseasca un loc de munca, o persoana cu dizabilitati se loveste de mult mai multe obstacole. Nepasarea autoritatilor publice, dezinteresul fata de aceasta categorie sunt doar cateva exemple. Nu vor mila, vor drepturile care li se cuvin

Sunt oameni care nu cer nimic in plus. Nu vor mila, vor doar sa li se respecte drepturile. Sa nu fie priviti si tratati ca niste paria ai societatii. Pentru ca printre cei cu dizabilitati exista si persoane mai competitive decat cele normale. Si totusi sunt stigmatizate. Una din cele mai defavorizate categorii este reprezentata de cei cu handicap locomotor. Care nu se pot deplasa decat in carucior. Iar aici situatia este jalnica. Spre exemplu, desi exista lege prin care se prevede obligativitatea institutiilor publice de a amenaja rampe de acces. Potrivit legii, cladirile de utilitate publica, caile de acces, cladirile de locuit construite din fonduri publice, mijloacele de transport in comun si statiile acestora, taxiurile, vagoanele de transport feroviar pentru calatori si peroanele principalelor statii, spatiile de parcare, strazile si drumurile publice, telefoanele publice, mediul informational si comunicational vor fi adaptate conform prevederilor legale in domeniu, astfel incat sa permita accesul neingradit al persoanelor cu handicap. Daca in ceea ce priveste mijloacele de transport in comun, data pana la care autoritatile administratiei publice locale au obligatia sa adapteze transportul astfel incat acesta sa permita accesul neingradit al persoanelor cu handicap este 2010, in ceea ce priveste institutiile publice termenul a fost depasit de mult. Adica inca din 2003 acestea trebuiau sa fie prevazute cu rampe de acces. Presedintele Autoritatii Nationale a Persoanelor cu Handicap, Silviu Didilescu, declara la sfarsitul anului trecut ca putin peste 10% din institutiile publice din Romania sunt dotate cu rampe de acces. El mai spunea ca in blocuri nu exista rampe pentru ca persoanele cu dizabilitati sa urce, in lifturi nu incap carucioarele – motiv pentru care cei din aceasta categorie raman imobilizati in casa -, semafoarele nu sunt dotate cu semnalizare si pentru nevazatori etc. Intrebat in urma cu cateva zile de reporterii ZIUA care este situatia la ora actuala, Didilescu a declarat: “Nu este roza, dar este spre roz”. El a spus ca lucrurile stau un pic mai bine in ceea ce priveste rampele de acces. O realitate crunta Realitatea este insa dramatica. Daca la sfarsitul anului trecut doar 10% dintre institutii aveau asemenea rampe, in prezent procentul – unul optimist – ar putea ajunge undeva la 15%. Ceea ce spune multe. Spune faptul ca persoanele cu handicap locomotor sunt in continuare defavorizate. Si ca institutiile publice nu se grabesc sa aplice legea. Ce poate sa faca un handicapat locomotor care se deplaseaza exclusiv intr-un scaun cu rotile, daca vrea sa ia metroul? Renunta, pentru ca este imposibil sa circule cu acest mijloc de transport deoarece exista prea putine statii prevazute cu lift sau rampe. Doar patru, asa cum au recunoscut chiar oficialii Metrorex. De asemenea, ce face un om tintuit intr-un scaun cu rotile tot restul vietii care trebuie sa se deplaseze cu transportul la suprafata? De cele mai multe ori renunta. Sunt 500 de autobuze dotate cu rampe. In ceea ce priveste tramvaiele, doar sase au rampa de acces. Potrivit datelor oficiale furnizate de RATB, aproximativ 45% din parcul auto este adaptat pentru nevoile acestor persoane. Numai ca aici avem de-a face cu mentalitatea soferilor. Dupa cum declara si presedintele ANPH, chiar daca autobuzul are rampa, ar trebui ca soferul sa o lase si jos, sa nu-i inchida usa in nas celui aflat in carut. Drepturi calcate in picioare In ciuda faptului ca in Romania persoanele cu dizabilitati sunt privite si tratate de multe ori ca niste paria, in afara granitelor situatia este alta. Elvira Popa este o tanara care sufera de un handicap locomotor. Absolventa a Facultatii de Drept, tanara a avut parte numai de umilinte in Romania. Drepturile i-au fost calcate in picioare, astfel incat a actionat statul roman in judecata. In prezent se afla la la Bruxelles. Lucreaza la Parlamentul European. Si declara ca oficialii europeni nu vad deloc cu ochi buni ceea ce se intampla cu persoanele cu dizabilitati. “Am actionat statul roman in judecata in 2005. Am trecut examenul la un master la Facultatea de Sociologie, dar mi s-a spus ca sunt in carucior si nu pot sa frecventez acele cursuri. M-au primit la examen si l-am trecut. Dupa aceea m-au intrebat daca sunt din Bucuresti. Cand le-am spus ca nu, mi-au replicat ca in acest caz nu pot frecventa cursurile pentru ca nu am cum sa vin la Bucuresti, eu fiind in scaun cu rotile. Comisia a recurs si la intrebari extrem de personale, care nu aveau nici o legatura cu masterul. M-au intrebat daca traiesc cu cineva, daca ma intretine cineva, daca am bani sa ma duc la scoala. Intr-un final am reusit sa termin masterul, dar numai eu stiu ce sacrificii am facut. Pentru ca nimeni nu s-a oferit sa-mi plateasca transportul sau alte asemenea lucruri. Problema este ca in invatamantul romanesc este admis numai cel care are bani, cel care poate sa mearga pe picioarele sale. Acest lucru a fost ultimul dintr-o lunga serie de respingeri, si acest lucru m-a determinat sa incep procesul cu statul”, spune Elvira Popa. Tanara spune ca s-a hotarat sa actioneze statul roman in judecata din cauza tratamentului si discriminarii la care sunt supuse persoanele cu handicap. “Mi s-au intamplat multe lucruri. Am fost aruncata din taxi deoarece eram in carucior. Numai spun ca ultimul carucior, pe care l-am cumparat din banii mei, a costat peste 2000 de euro. M-am inscris pe liste pentru un loc de munca, am asteptat doi ani fara succes. Am mers din institutie in institutie pentru a ma angaja. De fiecare data am fost respinsa, spunandu-mi-se ca nu pot sa fac fata deoarece am acest handicap. Am fost umilita de prea multe ori. Si de ce? Doar pentru ca nu ma pot deplasa decat intr-un carucior”, spune Elvira Popa. Tanara ne-a declarat ca instanta Curtii de Apel Pitesti (CAP) a spus ca legea a fost incalcata, ca drepturile i-au fost prejudiciate, dar ca nu trebuia sa dea in judecata statul roman, ci institutiile care nu i-au respectat drepturile. “Decizia aceasta este o aberatie. Nu pot sa ma judec cu fiecare institutie in parte. Am facut recurs la Inalta Curte de Casatie si Justitie impotriva hotararii CAP, iar Inalta Curte a considerat ca legea a fost incalcata si ca sunt indreptatita sa dau in judecata statul roman. Astfel, dosarul a fost trimis spre rejudecare Tribunalului Valcea”, mai spune Elvira Popa. Umilita in Romania, apreciata la Parlamentul European Daca in Romania institutiile statului i-au trantit usa in nas, in prezent Elvira Popa efectueaza un stagiu la Parlamentul European pe problema drepturilor omului. “Aici, la Parlamentul European sunt tratata normal. Nimeni nu se uita la mine ca la un handicapat, nimeni nu are vreo problema ca sunt intr-un carucior. Sunt trimisa la intalniri cu ambasadori, aici oamenii sunt egali. Drepturile sunt respectate indiferent daca mergi pe picioarele tale sau intr-un scaun cu rotile. De curand, Consiliul European a adoptat o conventie pentru persoanele cu dizabilitati prin care obliga statele sa ia masuri urgente pentru adaptarea problemelor persoanelor cu dizabilitati. Astfel, orice persoana cu dizabilitati va putea da in judecata statul si va putea cere daune pentru lipsa accesibilitatilor. Uniunea Europeana spune in felul urmator: am alocat o gramada de fonduri pentru persoanele cu dizabilitati din Romania si acestea traiesc mizerabil. Au fost trimisi bani pentru rezolvarea acestor probleme de catre organismele europene, nu se stie cum au fost folositi banii, iar persoanele cu dizabilitati traiesc in conditii mizerabile”, declara Elvira Popa. Avertismente si amenzi Presedintele Autoritatii Nationale a Persoanelor cu Handicap, Silviu Didilescu, declara ca in prezent situatia nu este roza. El sustine ca in urma controlului efectuat de ANPH anul acesta, a “constatat cu surprindere ca o mare parte din institutii, daca nu si-au facut rampe de acces, au demarat procedurile. In 2005 eu am gasit o situatie dezastruoasa in ceea ce priveste rampele de acces. Nu puteam sa amendez niste oameni pentru niste lucruri care trebuiau facute pana in decembrie 2003. Nu puteam sa-i amendez pe cei din administratie, primari, presedinti de consilii judetene, care fusesera alesi in 2004 pentru ceva ce trebuia facut din 2003″, spune Didilescu. Intrebat daca maine se vor schimba reprezentantii autoritatilor publice care ar trebui sa realizeze rampele de acces, ce va face, Didilescu a spus: “In mod normal, nu voi putea sa-i amendez pe cei care vin pentru ceva ce n-au facut cei care au fost inainte in functii. In schimb am facut cateva mii de scrisori si le-am dat o perioada de gratie pentru a rezolva problema rampelor de acces. In 2006 am dat avertismente, iar anul acesta am dat amenzi”, spune presedintele ANPH. Statul nu se implica La randul sau, Marian Minculescu, presedintele Societatii Handicapatilor Locomotor din Romania, sustine ca statul nu se implica activ pentru rezolvarea problemelor persoanelor cu dizabilitati. “Drepturile din legea 448 sunt respectate partial si arbitrar. Cea mai mare problema este lipsa accesibilitatilor, principala cauza a absentei noastre din viata socio-profesionala a urbei. Presedintele ANPH poate declara ce vrea, oricum este doar un neavenit si un profitor al functiei sale. Noi avem plangeri penale impotriva lor. Poate ca procentul de 10% este real (existenta rampilor) dar sa ni se spuna si cat din acest procent il reprezinta rampele facute cum trebuie, nu doar de fatada”, declara Minculescu.